|
| |
|
 |
Concursul de
admitere consta din teste grila de aptitudini...
detalii... |
| |
 |
Continutul dosarului
de admitere...
detalii... |
|
| |
Principii
in care credem
Munca
Disciplina
Solidaritatea
Spiritul
de echipa
Calitatea
educatiei
Formarea
elitei
Obiectivitatea
si corectitudinea
Imaginea
personala
Abilitatile
de comunicare
Pragmatismul
Competitivitatea
internationala
Conditia
fizica
Egalizarea
efortului
Dualitatea
sistemelor
Constientizarea
misiunii |
|
Munca
unui student in invatamantul superior economic din Romania in
ultimii 10 ani s-a redus prin lege de la 32-36 ore pe saptamana
la 24-28 ore, cu tendinta spre 20 ore. Adica mult mai putin.
Cine ne garanteaza ca e mai bine asa?
Ne place sau nu, formarea universitara cere un anumit grad de
efort.
O facultate grea a "scos" intotdeauna promotii mai
valoroase decat o facultate usoara.
Universitatea Romano-Britanica isi pune studentii la un efort
serios si sustinut in cele 28 ore cat ii permite legislatia
actuala. In plus, semestrul este de 15 saptamani, fata de 14
saptamani cat au alte universitati.
E bine ca lucrurile sa fie clare. Universitatea Romano-Britanica
nu este deloc usoara! |
|
| |
|
Din pacate,
prezenta la cursuri a devenit in ultimii ani o optiune. Multi
studenti au astfel timp liber si sunt tentati sa se angajeze,
chiar cu norma intreaga. Desi sunt studenti la zi, ei lucreaza
ca agenti comerciali, programatori sau agenti de paza. Unii
care au destui bani, nu lucreaza, ci pur si simplu se distreaza
in timpul orelor: in parc, la bowling, la bazin sau stau acasa
si se joaca pe calculator.
Cu greu se va putea numi "educatie universitara" ceea
ce primesc ei.
Nu e ceva rau in sine ca studentii lucreaza. Studentii lucreaza
peste tot afara, sa-si plateasca studiile sau chiria. Diferenta
este ca la ei studentii lucreaza ca sa se poata duce la cursuri,
pe cand la noi, "in loc de".
La Universitatea Romano-Britanica, prezenta la cursuri este
dorita. Fiecare student are un card de identitate si prezenta
lui in sala de curs sau de seminar este sesizata electronic.
Fiecare ora de absenta inseamna o depunctare cu 0,1 la nota
finala. Incercarea de fraudare a sistemului electronic de prezenta
se penalizeaza cu 0,5 puncte la nota finala. Un viitor om de
afaceri trebuie sa evalueze permanent riscurile propriilor actiuni.
Riscul de a nu lua examenul creste vertiginos cu numarul de
absente.
Noi credem ca invatamantul la distanta, la fara frecventa sau
prin Internet sunt potrivite doar pentru cursuri postuniversitare,
sau pentru oamenii maturi, formati, care vor sa faca o a doua
facultate.
N-am spus ca distractia trebuie neglijata. Studentia e aproape
sinonima cu distractia. Doar ca o amanam dupa ore. Va fi cu
atat mai reusita.
| |
|
 |
 |
|
|
| |
|
Am vorbit
despre munca si disciplina universitara. Luate impreuna, dau
si un alt efect pozitiv: solidaritatea intre voi, intre colegi.
Universitatea este mediul vostru social la varsta cand va faceti
adevaratii prieteni, pentru tot restul vietii.
Un mediu de efort serios si sustinut intr-un spatiu unitar creeaza
cele mai solide legaturi intre oameni. Aceste legaturi vor functiona
dupa absolvire, pe tot parcursul carierei.
Pentru a mari baza de cunoastere intre studenti, la universitatea
noastra grupele se vor realoca semestrial, pentru ca fiecare
student sa fie coleg cu cat mai multi alti studenti din an pe
parcursul celor patru ani de studii. Acest lucru asigura si
neutralitatea grupelor: nu se formeaza, nici voit si nici intamplator,
grupe "privilegiate".
|
|
| |
|
Invatamantul
romanesc clasic este demn de toata lauda pentru personalitatile
individuale pe care le genereaza. In mod traditional, el formeaza
indivizi. Pentru anumite profesii, exact de acest lucru avem
nevoie: in literatura, matematici, filosofie, pictura, medicina,
contabilitate.
Sunt profesiile in care individul
joaca rolul central.
In alte profesii, in schimb, problemele
curente sunt atat de complexe, incat e nevoie de un efort colectiv.
De exemplu, ingineria sau administrarea afacerilor sunt profesii
in care rolul central este al unei echipe.
Ca si in sport, echipa nu este doar o
alaturare de indivizi. Echipa presupune colaborare, coordonare,
comunicare.
O echipa are un lider, un purtator de
cuvant, participanti activi si pasivi. Rolurile se pot schimba
in echipa, in functie de necesitati si competente.
In Universitatea Romano-Britanica, spiritul
de echipa si abilitatile de a lucra impreuna cu altii se formeaza
de pe bancile scolii. Cum? Prin metodele speciale de predare,
evaluare si notare.
In fiecare semestru, doua din materiile
principale au alocate ore de lucru in echipa. Grupa de studii
se organizeaza in cinci subgrupe de cate cinci studenti fiecare.
Fiecare subgrupa primeste spre rezolvare o tema sau o problema
intr-un timp limitat, fie in sala de seminar, fie de pe o zi
pe alta. Studentii din fiecare echipa trebuie sa aiba un lider,
sa "sparga" problema in bucati, sa imparta "bucatile"
dupa competenta fiecaruia. Apoi echipa se intruneste si pune
ideile obtinute laolalta. Purtatorul de cuvant, care este numit,
va face prezentarea in fata celorlalte subgrupe, care vor pune
intrebari si vor "critica" prestatia colegilor lor.
Nota obtinuta va fi aceeasi pentru intreaga echipa.
In decursul celor 4 ani de facultate,
studentii vor avea 224 de astfel de exercitii, in echipe cu
componenta schimbata frecvent.
Este si un nou mod
de a angaja responsabilitatea studentului. Nota colegilor tai
depinde de tine. Cum te simti cand echipa ta ia o nota proasta
din cauza ta?
|
|
| |
|
Un profesor
cumsecade, care iti pune numai note bune si care nu iti pretinde
prea multa materie este un profesor "bun".
Un profesor sever, care iti pune note proaste si de care ti-e
frica este un profesor "rau".
Ce fel de profesori ai vrea sa ai? "Buni" sau "rai"?
Eu as vrea "rai". Aici e ca in medicina: chirurgul
care nu taie in carne vie, nu vindeca!
Nu e usor sa fii profesor "rau". Profesorii sunt si
ei oameni. Uneori se mai satura sa fie "rai".
Alti profesori sunt insa mult prea "rai", sunt sadici,
imping lucrurile prea departe si ajung la persecutii.
Pentru a pastra acest echilibru si pentru a asigura calitatea
invatamantului, noi avem un sistem aparte.
Procesul de invatamant din cadrul Universitatii Romano-Britanice
va fi monitorizat audio-vizual si notele vor fi analizate cu
procedee statistice.
Cu alte cuvinte, profesorii vor fi ajutati sa-si imbunatateasca
metodica de predare si sa-si corecteze subiectivitatea de notare
prin procedee pedagogice moderne.
|
|
| |
|
La universitate
se formeaza elite profesionale si sociale.
De fapt, absolvirea unei universitati bune iti ofera un lucru
esential in viata: apartenenta la un grup de profesionisti care
se cunosc bine, au "tras" la greu impreuna, au reusit
fiecare, au incredere unii in altii si se ajuta intre ei pe
parcursul intregii cariere.
Vrei sa faci si tu parte dintr-o asemenea elita?
Alege-ti cu atentie universitatea.
|
|
| |
|
Scopul
nostru este ca munca si talentul sa fie rasplatite cu note mari.
Pilele si "atentiile" nu.
Studentii sunt la varsta sensibilitatii. Daca universitatea
le da semnalele corecte, ii ajuta sa se descopere si ii motiveaza.
Daca dimpotriva, universitatea le da semnale viciate de relatii
si interese, rezultatul va fi dezastruos.
Sa luam cazul a doi studenti din aceeasi grupa: Alin si Dan.
Pe parcursul semestrului, Alin isi da seama ca ii place mult
o anumita materie. Participa la ore, raspunde bine la seminar,
citeste si bibliografia suplimentara la biblioteca, pune profesorului
intrebari istete. Dan in schimb, detesta materia. Nu vine la
ore pentru ca nu-l intereseaza. Alte materii ii plac, dar pe
asta nu poate s-o sufere. Daca vine totusi la cateva cursuri
si seminarii, nu-si poate ascunde cascatul. De raspuns bine
sau de pus intrebari interesante nici nu poate fi vorba. Colegii
de grupa observa contrastul dintre cei doi.
Vine sesiunea.
Dan isi face probleme. "Cum naiba iau eu examenul asta?
Am trei posibilitati: cu spaga, cu pile, sau copiez. Spaga ar
fi sfanta. As lua chiar zece, ca n-am probleme cu banii. Dar
daca profesorul nu ia?... Am auzit ca sunt si profesori de astia,
care n-au nevoie de bani. Daca nu ia, il pun pe tata sa dea
un telefon. Daca vorbeste cu cine trebuie, am zecele asigurat.
Orice profesor are si el sefi. Singura problema e ca afla tata
ca n-am dat pe la ore. Ar mai fi si copiatul. La teorie imi
fac fituici, dar la probleme?... La probleme ma asez langa Alin,
ca l-am vazut pregatit. Copiez dupa el, n-o sa ma poata refuza,
stie el ce-i fac dupa aia! "
Vine examenul.
Alin se asteapta sa ia 10. Daca profesorul nu e atent la lucrare
si nu-si aduce aminte de Alin la ore, s-ar putea sa-i dea 9
sau chiar 8. E greu sa corectezi atent atatea teze in ziua examenului.
Dan ia un 10, nemeritat, dar sigur. O mica frauda. La cat se
fura la noi, pare nevinovata. Ce efecte are insa mica noastra
nedreptate?
Alin poate ramane marcat toata viata. Amintirile din studentie
ne marcheaza si ne influenteaza tot restul vietii. Alin intelege
mai bine realitatea in care traieste, dar idealurile lui se
spulbera si poate deveni blazat si plafonat. In orice caz, capata
dezgust pentru materia respectiva, iar societatea a ratat probabil
sa aiba peste 10 ani un specialist valoros in acel domeniu.
Dan isi consolideaza parerea ca nu merita sa muncesti. Din pacate,
ajunge sa se formeze in acest spirit si toata viata va cauta
sa smechereasca, sa dea spaga, sau sa vorbeasca cu cine trebuie.
Ceilalti colegi sunt martori la ce s-a intamplat. Ce concluzii
trag ei nu e greu de imaginat. Il vor compatimi sincer pe Alin
si vor cauta sa-i copieze comportamentul lui Dan.
Noua ni se pare un scenariu de cosmar, care conduce printr-un
efect de "bulgare de zapada" la o criza a societatii,
pe termen lung.
Cateva concluzii:
Noi protejam studentii in perioada lor de formare, prin corectitudine
si obiectivitate. Nu alteram idealurile. Premiem efortul si
talentul. Penalizam nemunca si incercarea de frauda.
Parintii care sunt gata sa-si foloseasca influenta si banii
pentru a "ridica" in mod artificial notele copiilor
lor, ar trebui sa faca distinctia dintre diploma si educatie.
Educatia fara diploma functioneaza uneori. Bill Gates si Thomas
Edison sunt exemple celebre de autodidacti. Mark Twain spunea
cu umor: "n-am lasat niciodata scoala sa se amestece in
educatia mea".
Diploma fara educatie este insa o amenintare, atat pentru individ,
cat si pentru societate. V-ar conveni sa va opereze chirurgul
Dan?
De aceea, universitatea noastra garanteaza obiectivitatea notarii.
Intr-o lume ideala, obiectivitatea poate fi asigurata de oameni.
In lumea noastra insa, obiectivitatea este asigurata de un sistem
riguros.
Examenele se dau in scris, cu toate grupele o data. Profesorul
genereaza cate 12 variante de subiecte de examen, din care in
ziua examenului se trage la sorti o varianta.
Examenele se dau pe patru numere, copierea de la colegi nefiind
de mare efect. Foile lucrarii sunt numerotate si semnate de
directorul de examen. In salile de examen, personalul de supraveghere
este neutru si exterior disciplinei respective. Lucrarile se
"zeteaza" si se inregistreaza la arhiva cu paginile
numerotate.
Corectarea lucrarilor se face de o comisie.
Lucrarile se pastreaza in arhiva universitatii pentru referinte
ulterioare.
Complicat, nu? Dar merita.
| |
|
 |
 |
|
|
| |
|
In universitatea
noastra acordam o atentie speciala tinutei, conduitei si exprimarii.
Imaginea unei persoane pleaca de la prezenta fizica.
Un corp atletic, atragator asigura un prim contact vizual agreabil,
foarte important in inceputul unei relatii de afaceri. Din acest
motiv, noi punem accentul pe pregatirea fizica, oferind cele
mai moderne tehnici de antrenament de fitness.
Tinuta vestimentara a studentilor intra de asemenea in preocuparile
Universitatii Romano-Britanice. Viitorii specialisti trebuie
sa se obisnuiasca sa arate bine.
In planul de invatamant sunt nu mai putin de 12 discipline legate
de arta si stiinta comunicarii, menite sa ridice nivelul exprimarii
verbale si in scris a studentilor.
|
|
| |
|
Degeaba
ai un calculator cu un procesor performant, daca nu ai interfetele
necesare de comunicare in exterior.
Un calculator cu procesor mai modest este mult mai util intr-o
retea, intr-un sistem, decat supercalculatorul "individualist".
Din pacate, absolventul scolilor noastre de toate gradele este
un astfel de supercalculator "individualist". In cei
16 ani de scoala, el nu are nici macar voie sa-i "sufle"
unui coleg. Sistemul de evaluare si notare il formeaza "singuratic",
in concurenta si in adversitate cu toti ceilalti colegi. Singura
comunicare "oficiala" este cea cu profesorul, vazut
ca o autoritate suprema, "seful suprem", varful ierarhiei.
In lumea de astazi indivizii, oricat de performanti, sunt invinsi
de sisteme. Observam in tari dezvoltate indivizi mai putin bine
pregatiti ca noi, care sunt mai eficienti, mai productivi decat
noi si ne intrebam de ce? Pentru ca ei sunt organizati in echipe
componente ale unui sistem performant. Individualismul nu este
cea mai buna strategie de a te conecta la un sistem. De aceea,
absolventul universitatii noastre are abilitatile de comunicare
necesare unui om "de sistem", are "interfetele"
necesare.
La noi, invatamantul traditional de toate gradele nu se concentreaza
pe aceasta directie. Si rezultatele se vad. Intr-o colectivitate
profesionala internationala, romanii se cunosc imediat. Avem
idei, muncim (cand n-avem incotro), suntem imaginativi si inteligenti,
dar cand vine vremea sa ne expunem ideile in public...
La Universitatea Romano-Britanica urmarim sa dezvoltam obisnuinta
studentilor de a face prezentari publice, de a vorbi in public.
Fiecare absolvent va pleca din universitatea noastra cu o experienta
personala de aproape 50 de prezentari publice, notate si analizate
critic, repartizate uniform pe parcursul anilor de studii. Asta
le va oferi absolventilor nostri un real avantaj competitiv.
| |
|
 |
 |
|
|
| |
|
Exista
in invatamantul superior tentatia teoretizarii si a supraspecializarii.
Un domeniu ingust este o nisa confortabila in care te poti ascunde
de concurenta. Mai ales daca nu presupune si ceva practic.
Universitatea Romano-Britanica isi propune sa formeze specialisti
completi, cu simt practic, care sa se poata descurca in complexitatea
unor situatii reale, in multe dimensiuni ale problemei.
Accentul studiilor este pus pe exemple practice si studii de
caz reale.
Disciplinele de studiu au zone de suprapunere, pentru
a permite o tratare multidisciplinara.
In plus, pe tot parcursul facultatii studentii vor avea si o
disciplina de sinteza a celorlalte discipline, unde vor aborda
probleme complexe, cat mai aproape de realitate.
|
|
| |
|
Universitatea
va acoperi acele specializari utile in Romania, la nivelul cerut
astazi pe plan international, in conditiile globalizarii economice.
O atentie speciala se da studierii unei limbi straine, practic
pe toata durata facultatii.
Universitatea noastra isi propune sa invite profesori renumiti
din universitati britanice, pentru a tine prelegeri studentilor
nostri.
In plus, Universitatea Romano-Britanica participa
la programele de mobilitate a studentilor, in special cu Regatul
Unit.
Aceste metode vor asigura absolventilor nostri competitivitatea
internationala de care vor avea nevoie in perspectiva integrarii
in Uniunea Europeana.
|
|
| |
|
Se stie cat de prezent
este sportul in educatia universitara anglo-saxona.
Sportul echilibreaza efortul cerebral, creeaza un tonus binefacator,
epuizeaza energii in surplus la o anumita varsta si contribuie
la solidaritatea colegiala.
Desi Legea Invatamantului din Romania rezerva un rol important
sportului in educatia de toate gradele, in realitate nu sunt
multe universitati in Romania care sa aiba in planul de invatamant
mai multe discipline sportive.
Universitatea Romano-Britanica face o fericita exceptie. Sportul,
miscarea, conditia fizica sunt discipline obligatorii pe toata
durata studiilor.
|
|
| |
|
Studentul nostru "traditional"
ia notite la cursuri, dar in general nu-si bate prea mult capul
cu materia in decursul semestrului. De abia in sesiune, cu cateva
zile si - mai ales - nopti inainte de examen, studentul nostru
da un asalt disperat asupra materiei.
Oare e bine asa?
Stilul muncii in asalt are avantajele lui, dar pregatirea facuta
sistematic in acest mod e fragila: chestiunile nu se fixeaza,
nu se sedimenteaza bine.
La Universitatea Romano-Britanica, studentului i se cere un
efort repartizat pe toata durata semestrelor. Nota finala reflecta
si lucrarea de examen, dar si rezultatele de pe parcurs.
Studentii universitatii noastre sunt antrenati sa-si planifice
activitatile, sa-si repartizeze uniform efortul si sa aplice
tehnici de management al timpului.
|
|
| |
|
Memorarea notiunilor
de catre studenti nu constituie un scop in sine si nu trebuie
sa preceada intelegerea notiunilor respective. Memorarea notiunilor
este o consecinta a exercitiului practic si a multiplelor corelatii
stabilite intre notiunile studiate, in urma sedimentarii cunostintelor
si a repetitiei. Conexiunile astfel formate favorizeaza punerea
problemelor de catre fiecare student, acea "indoiala sanatoasa"
fata de tipare si de sabloane, care dezvolta creativitatea.
Aceasta trasatura a sistemului de invatamant occidental va fi
dublata de capacitatea de invatare si redare organizata a materiei,
tipica pentru sistemul de invatamant traditional romanesc, cu
efectele sale benefice asupra cresterii capacitatii de efort
intelectual.
Universitatea Romano-Britanica isi propune sa imbine sistemul
de invatamant britanic si sistemul de invatamant romanesc.
"Cand alergi dupa doi iepuri, nu prinzi nici unul!"
ne-ar putea critica cineva.
De fapt noi alergam dupa un singur iepure: viitorul tau. Dar
ne folosim de ambele picioare.
| |
|
 |
 |
|
|
| |
|
Predomina printre
studentii de azi un fel de sentiment de inutilitate. "Pentru
ce sa invat cutare materie? La ce-o sa-mi foloseasca?"
Asa pusa problema, ea se poate generaliza usor. "Pentru
ce sa fac cutare facultate?"
Universitatea Romano-Britanica pune accentul pe constientizarea
misiunii studentilor in facultate, cat mai devreme posibil,
obiectivele de atins la fiecare disciplina si la fiecare prelegere
in parte.
Studentii nostri vor invata niste lucruri, dar si ce rost au
acele lucruri. De fapt, vor incepe cu rostul lucrurilor, cu
fixarea unor obiective, si de-abia apoi vor trece la treaba.
Acest stil de lucru creeaza un sentiment de utilitate, motiveaza
si antreneaza simtul raspunderii studentului fata de propria
lui educatie.
|
|
|
|